Blender - program de modelare 3D si animatie

Blender suporta intregul proces de creatie 3D: modelare, articulare scheletala, animatie, simulare dinamica fluide, rigide si stofa(carpa, panza, perdea), generare corecta din punct de vedere fizic a imaginii digitale, compozitie si urmarire miscare, editare video si tot procesul de animatie 2D.

Se poate descarca de aici https://www.blender.org/

Iar aici, veti gasi filme-tutoriale despre utilizarea programului https://www.youtube.com/playlist?list=PLa1F2ddGya_-UvuAqHAksYnB0qL9yWDO6 

Versiunea 2.8 vine cu multe imbunatatiri si lucruri noi, insa cea mai aclamata este interfata cu utilizatorul care in sfarsit se aliniaza la standardele uzuale. Este cel mai puternic program gratis din domeniu si concureaza de la egal cu aplicatiile comerciale. In curand va deveni standardul in industrie (este deja folosit de multe firme de animatie) asa ca a investi in invatarea si utilizarea acestei aplicatii inseamna a-ti asigura viitorul in acest domeniu.

La link-ul de mai jos aveti inca o serie de filme sub forma de tutorial - in engleza, din pacate:

https://www.youtube.com/playlist?list=PL3UWN2F2M2C8-zUjbFlbgtWPQa0NXBsp0

Programe pentru editare imagini in format RAW

Doua sunt programele cele mai populare in lumea Linux cu care poti "developa" imagini in fromat RAW provenite de la camere fotografice DSLR sau mirrorless:

- RawTherapee
- Darktable

RawTherapee

Darktable

Dintre acestea, Darktable are pretentia ca egaleaza Lightroom de la Adobe si pe alocuri il si intrece. Personal folosesc RawTherapee unde pot instala si simulari de pelicule fotografice.

Ambele se pot instala cu ajutorul managerului de pachete a distributiei Linux cu care lucrati. Cred ca Ubuntu Studio le include din start pe amandoua.

Dupa cum vedeti, Linux sta foarte bine la acest capitol.

GIMP - Photoshop-ul rebel

Poate ca e mult spus, insa GIMP este alternativa Linux la programul celor de la Adobe de prelucrare imagini. Este echipat cu toate uneltele de corectare/reparare fotografica, aplicare efecte speciale si chiar creare de arta pornind de la zero sau de la un desen scanat. Are de asemenea suport pentru tablete grafice Wacom.

Un bun punct de pornire in invatarea acestui program este pagina web www.gimp.org, unde gasiti tutoriale si alte resurse. De fapt, Internetul este plin de resurse pentru acest program (aveti doar cateva mai jos):


- 40+ Best Free GIMP Tutorials For Beginners (Drawing & Painting)
- Learn GIMP: From Greenhorn to Guru in 19 Lessons
- Gimpology
 

Fonturi gratis pentru toate nevoile

Cumva in completarea programelor destinate editarii si tiparirii documentelor, etc.

Linux vine cu un set predefinit de fonturi gata instalate, si cu mai multe aflate in repozitoriu disponibile pentru instalare si care acopera nevoile de baza insa, daca se doreste folosirea de fonturi exotice, pentru postere, pliante si invitatii fandosite, una din cele mai bune solutii gratis o constituie situl online dafontfree.net. In opinia mea, varietatea de acolo este indestulatoare.

Scribus - desktop publishing sau tehnoredactare computerizata

De fapt, este vorba de asezare/machetare in pagina (nu sunt de acord cu definitia din articolul romanesc de pe Wikipedia), si este modul de creare a cartilor de vizita, pliantelor, afiselor, meniurilor, cartilor, ziarelor, revistelor, cataloagelor, etc.

Desi contine elemente de prelucrare text, imagini, tabele si grafice, principala sarcina a unui astfel de program este asezarea acestor elemente in pagina. Practic este aplicatia finala, care pune toate elementele la un loc in vederea tiparirii. Pana a ajunge aici, se folosesc urmatoarele tipuri de programe:

1. - aplicatii de creare/procesare fotografii/imagini: Adobe Photoshop/Lightroom, Corel Photopainter, Capture One (cu alternative in Linux ca GIMP, Darktable, RawTherapee);

2. - aplicatii de grafica/pictura raster: Painter, Photoshop, ArtRage (cu alternative in Linux ca MyPaint si Krita);

3. - aplicatii de grafica vectoriala: Corel Draw, Adobe Illustrator (cu alternative in Linux ca Inkscape, sK1, LibreOffice Draw);

4. - aplicatii pentru prelucrare text: Microsoft Word, Corel WordPerfect (cu alternative in Linux ca LibreOffice Writer, Calligra Words);

5.- aplicatii utilitare pentru prelucrare fisiere PDF si creare fonturi (si din acestea, Linux are o multime).

Monstrul sacru in domeniul tehnoredactarii computerizate, atat pentru Windows cat si Macintosh (Apple) este considerat programul QuarkXPress, urmat indeaproape de programul Adobe InDesign. Alte programe competitoare s-au pierdut pe drum (Adobe PageMaker si Corel Ventura) sau au devenit prea putin semnificative (Xara Page and Layout Design, Adobe FrameMaker).

In Linux, singura alternativa demn de luat in seama este Scribus, prima aplicatie din lume in domeniul tehnoredactarii computerizate care a indeplinit cerintele solicitante ale standardului PDF/X-3. Asadar, va puteti baza pe formatul PDF produs de Scribus pentru ca indeplineste toate cerintele tehnice si prezinta acuratete tipografica maxima. De asemenea, are un suport pentru culoare excelent. Ce mai lipsesc sunt tutorialele si colectiile de sabloane (template-uri) care sa acopere o arie cat mai mare de domenii si, din fericire, exista si asa ceva, pe diferite situri online:

- https://www.scribus-templates.net/
- https://www.opendesktop.org/browse/cat/196/page/1/ord/top/
- http://forums.scribus.net/index.php


Un alt atuu al aplicatiei Scribus este ca o gasiti disponibila gratis pe mai toate sistemele de operare: Linux, UNIX (FreeBSD, NetBSD, OpenBSD, Solaris, OpenIndiana, Mac OS X), Debian GNU/Hurd, OS/2 Warp 4, eComStation, Haiku (man, I love this one) si Windows.
   

Artha - tezaur offline pentru limba engleza

Artha este un tezaur de sinonime, antonime si expresii uzuale pentru limba engleza. Odata instalat, nu are nevoie de conexiune la internet. Noi il gasim foarte folositor.

Dactilografiere cu ambele maini

Linux are vreo trei aplicatii care te ajuta sa inveti dactilografierea cu ambele maini si dintre ele, klavaro mi se pare cea mai buna. Lorena (eleva in clasa a 8-a la momentul scrierii articolului) este la lectia 31 din setul de baza. In timp, va capata si viteza la tastare.

GNU Octave, alternativa la Matlab

Matlab este intens folosit in mediul industrial si universitar: ofera solutii pentru analize date, comunicatii fara fir, prelucrare imagini, prelucrare semnal, robotica, finante cantitative si management risc, control sisteme, etc. Este un produs al firmei elvetiene MathWorks si desigur, trebuie sa platesti ca sa il folosesti.

Din fericire, exista o alternativa gratis, ce ofera o compatibilitate cu programele scrise pentru Matlab in proportie de 99%. Acest program se numeste GNU Octave si este oferit in executabile pentru sistemele Windows, Apple MacOS si Linux. Deasemenea, vine cu o multime de module care ii extind capabilitatile, si care se pot instala ulterior.

De ce Linux?

In primul rand pentru ca este absolut gratis si la indemana tuturor. Asta inseamna ca poti sa instalezi si sa folosesti sistemul de operare fara sa fii nevoit sa platesti, nelimitat si pentru orice scop valid (legiuit). Marea problema a programelor comerciale care circula prin invatamantul romanesc este ca nu pot fi distribuite si elevilor. Este adevarat, unele ofera licenta speciala pentru studenti, insa cu limita de timp. Asa ca metoda clasica neoficiala este sa copiezi ilegal programul (eventual, sa te miri ca profesor de ce elevul nu are acel program deja instalat) si sa dai cate o copie fiecarui elev ce participa la clasa repsectiva. Or, in felul acesta, nu putem pretinde sa pregatim elevi morali daca ii obisnuim sa incalce drepturile de autor si proprietatea intelectuala a altor persoane, oricat de nobil ar fi scopul. Si asta in conditiile in care legea dreptului de autor devine in Europa din ce in ce mai aspra.

Apoi, pentru ca ofera stabilitate, performanta si securitate la superlativ (necesita foarte putina intretinere). Suportul pentru retele de calculatoare si Internet este exceptional. Insa, din punctul meu de vedere, cel mai important este ca vine cu o suita de aplicatii gratis, cam din toate domeniile de activitate ale unei societati dezvoltate. De la munca de secretariat si cancelarie (editare de text, publicare reviste/magazine/pliante, finante, baze de date, etc.), prin clasele de arta vizuala si arhitectura, catre clasele de muzica si teatru/cinematografie, clasele de limbi straine si literatura cat si clasele de stiinte exacte si ateliere tehnice (mate, chimie, fizica, desen tehnic 2D si 3D, electronica, programare, masini-unelte), pentru toate se gasesc aplicatii utile, chiar la nivel profesional. Insa este nevoie de bunavointa din partea organelor de decizie pentru a face posibila o astfel de tranzitie (ce presupune atat existenta echipamentelor de calcul, cat si pregatirea profesorilor - realitatea este ca multi elevi stiu sa lucreze deja cu astfel de programe).

Exista cateva distributii de Linux axate pe diferite tematici, unele mai echipate ca altele:
- Fedora Design - pentru grafica si design;
- Fedora Scientific - pentru stiinte exacte si programare computere;
- Fedora Jam - pentru muzica si procesare audio;
- Ubuntu Studio - pentru toate la un loc (aplicatiile pentru stiinte exacte si programare se pot instala ulterior);
- CAELinux - proiectare asistata de calculator (mediu universitar si industrie, dar in functie de aplicatii, poate fi folosit si in laboratoarele tehnice din licee - mai avem asa ceva?).